Get Adobe Flash player

FOTO/VIDEO - Semnal arheologic! Ruine ale unei constructii subterane in centrul orasului Buzau

O constructie subterana de la inceputul veacului al XIX-lea - De curand, in  urma unei excavari executate cu ocazia unei lucrari de interes public pe strada Cuza Voda, si anume in fata fostei Librarii „Casa Cartii”, a fost semnalata existenta unei constructii subterane, din caramida, o posibila pivnita a unui imobil.

Aceasta ar putea fi incadrata altor amplasamente de acest gen de la inceputul veacului al XIX-lea, fiin luata in calcul si probabilitatea existentei unor urme mai vechi din veacul al XVIII-lea, supozitie care ar avea nevoie de o confirmare arheologica. Ruinele pot apartine unei constructii supraterane disparute candva, intr-una din etapele de sistematizare stradala din epoca moderna, sau sa se fi naruit din motive necunoscute. La momentul de fata, nu s-a demarat un sondaj arheologic sistematic, urmand probabil ca in viitor sa fie pornit un asfel de demers. In orice caz, tipul de constructie pare sa pledeze pentru inceputul veacului al XIX-lea si nu pentru veacurile anterioare, respectiv veacurile al XVII-lea si al XVIII-lea.

O scurta  incursiune in trecutul urbanistic al orasului Buzau

In lipsa oricaror alte date despre aceasta constructie subterana, ne propunem sa facem o incursiune in istoria urbanismului buzoian si sa realizam o harta de imagini a vechiului targ medieval, asa cum poate fi ea, partial, reconstituita pe baza surselor documentare si arheologice. Ne propunem un astfel de demers tocmai pentru a contura un cadru general al vechiului peisaj urbanistic al orasului, in care pot fi incadrate o serie de constructii subterane de genul celei semnalate.

Nucleul targului medieval Buzau, in etapele timpurii ale dezvoltarii sale, insuma perimetrul cuprins intre Biserica Greci (zisa  „Negustori”), Templul cultului iudaic (Sinagoga), cladirea Bazarului si Piata Dacia. In imediata vecinatate, spre nord, vest si sud, targul era inconjurat de o braniste cunoscuta sub numele de Crangul Targului, unde se afla si un lacas de cult, Biserica Sf. Ingeri, cunoscuta si sub numele de Biserica din Padure, o ctitorie a orasenilor din epoca medievala.

O analiza a tramei stradale, asa cum s-a pastrat ea pana la finele veacului al XIX-lea, i-a facut pe expertii in urbanism sa incadreze orasul Buzau in categoria celor de tip fusiform, de genul Pitestilor, Campulungului si Romanului, structura urbana determinata de evolutia asezarii intre doi poli: cel al unei piete permanente, numite „Pazar” (bazar), si cel al unei piete temporare, unde se tinea Oborul (targul, iarmarocul), ambele avand un interes comercial si constituind un factor-motor in dezvoltarea potentiala a structurii urbane din care au  facut parte. Aceste amplasamente erau, fara indoiala, legate prin ulite-strazi, de-a lungul carora se aflau locuintele destinate unor diverse categorii socio-profesionale angrenate in activitatile de comert pe plan local. Bazarul, piata permanenta, se tinea undeva in imediata vecinatate a Bisericii Greci (Negustori), unde se afla, cu siguranta, si cartierul negustoresc cu toate amplasamentele necesare activitatilor de acest gen. In celalalt spatiu comercial, zona Oborului, erau asezati mestesugarii, grupati si ei in mahalale, unde isi desfasurau activitatile curente. Centrul comercial al orasului era traversat de Ulita Targului, devenita ulterior, in veacul al XIX-lea, Strada Cuza Voda.

Traseul actualei strazi Cuza Voda a fost configurat mult mai tarziu, in a doua jumatate a veacului al XIX-lea, pentru a asigura relatia actuala Piata Dacia (o fosta zona mlastinoasa, devenita ulterior spatiu administrativ) si Hala de Carne si Peste, ridicata in 1890. Fronturile de cladiri care marginesc Ulita Targului sunt si ele de data tarzie, apartinand celei de-a doua jumatati a veacului al XIX-lea, asa cum o arata stilul arhitectural al cladirilor si tipologia de constructie a feroneriilor de la balcoane.

Dupa 1831,  strazile orasului au inceput sa sufere un proces de regularizare in plan urbanistic, fapt care a dus la disparitia multor indicii cu privire la structura urbana specifica perioadei medievale. Vechiul targ medieval era o asezare de tip deschis, mai mult ca sigur lipsita de elemente de fortificare (mentiunea singulara a unei presupuse Cetati a Buzaului si atribuita unui calator strain pe nume Giacomo Luccari nu are niciun fel de confirmare din punct de vedere arheologic si doar anumite voci din istoriografia locala intretin in mod fantezist aceasta teza si o mentin in mod nefondat in cadrul  discursului istoric) si se concentra, cum am vazut in cele expuse mai sus, in preajma Bazarului.

Teza potrivit careia traseul Strazii Cuza Voda ar pastra in totalitate vechiul traseu al Ulitei Targului din secolele al XIV-lea-al XVI-lea si ar fi fost protejata de o incinta fortificata, nu beneficiaza, dupa cum am afirmat, de nicio baza stiintifica. De-a lungul secolelor, urbea a cunoscut reale perioade de insecuritate si de instabilitate, fapt care a intretinut si un standard scazut din punct de vedere al civilizatiei, cat si al dezvoltarii urbanistice, determinandu-i pe calatorii straini ai primei jumatati a veacului al XIX-lea sa califice targul Buzaului drept „un sat adorabil”. Drept urmare, intr-un astfel de climat de provizorat, nu s-a putut cladi ceva durabil si de continuitate. Datele oferite de arheologie ne arata faptul ca toate constructiile monumentale, fie subterane, fie supraterane, care au rezistat si au ajuns sa fie descoperite in epoca contemporana, nu pot fi mai vechi de secolul al XVIII-lea.

In afara vetrei orasului erau dispuse marile proprietati domeniale nobiliare si manastiresti. Spre nord si vest, teritoriul se afla in posesia Episcopiei Buzaului, iar in marginea de sud, „in jos de targ”, era domeniul Manastirii Banu, iar ceva mai la vest, incepea curtea boiereasca a familiei Vergu, care l-a dat pe cunoscutul Capitan de Buzau, Manaila. Tot in afara mosiei orasului se afla si curtea prosperului negustor grec Caloian, cumnat al lui Manaila, ajuns si el la demnitatea de Capitan de Buzau, dupa un 1699. Pe teritoriul curtilor sale, acest Caloian ridica si un lacas de cult, in 1709, cunoscut drept Biserica din Brosteni, loc unde, pe la finele veacului al XVIII-lea, se constituie Mahalaua Brostenilor, locuita de colonistii bulgari, specializati in practica  gradinaritului.

In imediata apropiere a locului in care au fost semnalate  ruinele subterane  la care face referire articolul de fata, si anume dincolo de platoul Pietei Dacia, s-a aflat, in veacul al XVIII-lea, domeniul feudal al boierului Hagi Constantin, cunoscut si el pentru inalta functie dregatoreasca detinuta, aceea de Capitan de Buzau, intre 1717 si 1728, asemeni lui Manaila si Caloian, boierii locali invocati in randurile de mai sus. Curtile lui Constantin Capitanul erau plasate, potrivit lui Basil Iorgulescu, cam la 100 de metri la est de Biserica Sfintii Ingeri a orasenilor, plasata la acea vreme in vecinatatea Crangului Targului, ulterior defrisat in folosul extinderii orasului. In cuprinsul curtii sale, jupanul Hagi Constantin a ridicat si un lacas de cult domenial, o biserica astazi disparuta, situata la acea vreme in imediata apropiere a Pietei Dacia. O hotarnicie din 1765, intocmita de Episcopia Buzaului, ne reconstituie peste timp vecinatatile acestei curti boieresti a lui Hagi Constantin, indicandu-ne cateva amplasamente cu rol comercial existente in realitatile de locuire ale acelei epoci. Se mentioneaza astfel existenta unor pravalii  negustoresti, a unei carciumi si a unei brutarii care apartinea Vistiernicului Vergu, cat si a unei brutarii a unuia numit Carpuz, amplasamente care comunicau prin diverse ulite si ulicioare. Dupa ce acest Hagi Constantin paraseste orasul pentru a prelua o noua dregatorie, capitania Orasului Slatina, se confrunta o vreme cu litigii de proprietate intre el si oraseni, dupa care se decide sa doneze curtea si biserica ctitorita Episcopiei Buzaului. Perimetrul acestui domeniu, unde se afla si biserica, este, la ora actuala, aproape imposibil de investigat, deoarece, in anii ’50 ai secolului al XX-lea, va fi ridicat frontul de blocuri de pe latura de vest a platoului Pietei Dacia.  A vizualiza harta imagistica a acestui spatiu, cel putin pentru veacul al XVIII-lea, ramane pe mai departe un exercitiu de imaginatie si, in afara existentei unor date concrete de ordin arheologic, riscam sa ne hazardam pe terenul unei literaturi romantioase,  poate captivante, insa mult distantata de realitate.

In loc de incheiere

Cel mai probabil,  un sondaj arheologic sistematic va fi de natura sa  ne ofere mai multe date despre aceasta constructie subterana, dand la iveala poate si un material arheologic in masura sa permita o incadrare cronologica si istorica a acestui amplasament. Deocamdata aceasta descoperire intamplatoare, ocazionata de realizarea unei lucrari de interes public, ramane in stadiul de semnalare si nu stim daca in viitorul apropiat se vor face demersurile  necesare pentru o investigatie amanuntita in scopul scoaterii la lumina a intregii constructii subterane a carei dimensiune ne este la momentul de fata necunoscuta. Desele distrugeri survenite in cursul veacului al XVIII-lea si inceputului veacului urmator in urma unor invazii sau campanii militare, a cutremurelor de pamant venite dinspre zona Vrancei, cat si a lucrarilor de regularizare stradala care au facilitat aparitia orasului modern, toate au determinat constituirea unei noi fizionomii urbane, eliminand multe din urmele a ceea ce numim orasul medieval cu expresia sa specifica. Chiar apeland la materialul descriptiv datorat unor  relatari de calatorie din epoca medievala, imaginea targului medieval ramane una lacunara, iar arheologia reuseste doar cu titlu partial sa mai elimine unele dintre multele necunoscute. Din nefericire, pasii facuti pe teren arheologic sunt extrem de marunti si se lovesc, nu de putine ori, de o serie de impedimente  de ordin extern, in masura sa obstructioneze cele mai bune intentii de ordin stiintific si cultural. Noi avem o traditie autentica a sfidarii patrimoniului istoric si cand spun acest lucru, pot face referire la un episod consumat in trecutul apropiat, nu mai departe de anii’ 90. Este vorba despre momentul 1990-1991, cand, cu ocazia ridicarii fostei Banci Agricole, a fost descoperit si apoi distrus cu buna stiinta un tunel de acces inspre si dinspre orasul vechi, o costructie cu bolta semicilindrica orizontala, care avea amenajat pe centru si un canal de caramida care asigura alimentarea cu apa a zonei vechi a orasului. Ceea ce s-a intamplat atunci a fost un autentic masacru la adresa unui obiectiv de patrimoniu istoric al orasului Buzau. In zadar au existat la acea vreme cateva voci in pustiu care au cerut pastrarea si conservarea in situ a acestui obiectiv, care la momentul de fata ar fi constituit un punct de atractie turistica si un document istoric si cultural despre  istoria orasului. Noii tovarasi aveau alte orizonturi si alte preocupari. Ei acum se capitalizu si lasau in urma icoana mumei marxiste care-i zamislise si isi puneau bazele viitoarelor imperii financiare, fara a se incurca in goana lor furibunda de cioturile trecutului care mai rasereau din maruntaiele pamantului, parca sa le sfideze noua lor ordine contructiva  intemeiata pe practica distrugerii. De aceea nu ar trebui sa ne mire daca astfel de  practici ale trecutului se vor tot reedita in diferite situatii date. Solutia? Turnam un mic pat de nisip, trantim la repezeala  doua-trei dale si... Gata. Gata. Ingropam la loc caramizile trecutului. Nu putem strica fasonul, tocmai in buricul targului! Doar asa vom fi multumiti si vom exulta in fata prezentului luminos al Noii Epoci de Aur.  Sictir, bre! Sictir!

 

Adrian Constantin

 

Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0001
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0001
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0002
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0003
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0004
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0005
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0006
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0007
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0008
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0009
Catacombe_Platoui_14_11_2013_News_Buzau_0010

 

 

 

reclama ta1

ADRESA NOULUI SITE(din 2014):

Momentul Zilei

 

LA MULTI ANI BUZOIENI, ORIUNDE V-ATI AFLA!

La cumpana dintre ani, atunci cand dorintele zboara neingradite catre Cer, redactia NEWS BUZAU ureaza tuturor buzoienilor, oriunde s-ar afla, numai bine, sanatate si maxima fericire. Sa fiti voi insiva mereu! Un an mai bun!